În
rîndul locuitorilor din zona mediteraneană se înregistrează cele mai
puţine cazuri de afecţiuni cardiovasculare sau oncologice. Totul se
datorează dietei bogate în peşte, legume, cereale integrale şi ulei de
măsline.
Iată că nutriţioniştii au reuşit să se pună de acord: dieta
mediteraneană este exemplul ideal de alimentaţie echilibrată. Această
dietă conţine aproximativ 60% carbohidraţi, 30% grăsimi şi 10% proteine.
Carbohidraţii provin din fructe şi legume crude, din
cereale integrale, grăsimile – din uleiul de măsline, iar proteinele –
din peşte şi fructe de mare. Specialiştii ne atrag atenţia că, în acest
caz, nu vorbim despre o dietă de slăbire, ci despre un nou mod de
viaţă. Dieta mediteraneană nu te ajută să scapi de kilograme într-un
timp scurt, aşa cum promit curele de slăbire la modă. În schimb,
această dietă îţi asigură sănătatea pe termen lung. Prevenirea
îmbătrînirii, bolilor de inimă, obezităţii, cancerului se datorează
fructelor, legumelor, uleiului de măsline sau peştelui – alimente pe
care le consumă zilnic mediteraneenii.
MESE. Locuitorii din zona Mediteranei au o abordare
aparte a dietei. Alimentele bogate în carbohidraţi – cereale integrale,
paste – sînt consumate în prima parte a zilei, urmînd ca spre seară să
pună pe masă alimentele bogate în proteine (peşte), sărace în calorii.
“Este o decizie înţeleaptă aceasta. În primele ore ale zilei,
organismul este pregătit să primească hrană, să o prelucreze. Nu ne
îngrăşăm dacă mîncăm bine dimineaţa, dimpotrivă. De asemenea,
persoanele care iau un mic dejun consistent se îmbolnăvesc mai greu şi
dau randament mai bun pe parcursul zilei. Pe de altă parte, spre seară
este bine să reducem aportul caloric. În timpul nopţii au loc procese
care ţin de prelucrarea şi asimilarea alimentului. Mesele consistente
seara favorizează îngrăşarea. În dieta mediteraneană nu vom întîlni
mese consistente seara”, arată prof. dr
Gheorghe Mencinicopschi ,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
CRUDITĂŢI. În afară de paste, cereale
integrale, peşte, ulei de măsline, dieta mediteraneană abundă în
legume: cartofi, varză, ardei, roşii, vinete, ceapă, morcovi, dovlecei,
măsline. Acestea din urmă se regăsesc în majoritatea reţetelor
gastronomice din această zonă. Nu trebuie să uităm nici de fructe, din
care mediteraneenii mănîncă zilnic cîte trei porţii. Dar nici de
verdeţurile şi condimentele folosite în această dietă: măghiran,
tarhon, busuioc, ţelină, pătrunjel, mărar.
Fructe de mare
În afară de peşte, o sursă valoroasă de proteine
în dieta mediteraneană sînt fructele de mare. Stridiile, midiile,
homarii sînt una dintre cele mai bune surse de seleniu şi zinc,
minerale care stimulează imunitatea. Pe lîngă zinc şi seleniu,
fructele de mare – midii, calmar, caracatiţă, crevete, crabi, homari,
languste – conţin acizi graşi esenţiali omega 3 la fel ca şi peştele.
Acizii graşi omega 3 previn creşterea colesterolului, stimulează
sistemul nervos şi pe cel imunitar. Fructele de mare au un conţinut
redus de calorii, de aceea ele pot fi savurate şi de persoanele care
ţin cure de slăbire. Astfel, 100 g crab furnizează 130 de calorii,
homarul – 100, midiile – 100, crevetele – 99, calmarul – 81, stridiile
– 65.